Salata cu peste afumat

Este o salata din retetele nescrise ale familiei mele de cand eram la mama acasa ... :) Probabil ca exista pe undeva reteta scrisa/publicata/postata. La salate cred ca ideea este de baza si apoi sa se pastreze proportiile; de aceea cantitatile de mai jos pt fi ajustate, bineinteles, in functie de cum va place: sa simtiti mai mult gustul de peste sau mai degraba de cartofi si doar o discreta aroma de peste. Aici este vorba despre reteta cu maioneza (facuta in casa, normal!) dar pentru o varianta mai "usoara" puteti folosi doar o atingere de ulei si zeama de la o lamaie.

- 1 peste afumat (macrou sau hering)
- 2 cartofi medii
- 1 legatura ceapa verde sau o ceapa rosie
- maioneza (dintr-un ou)

Cartofii se fierb in coaja si se lasa la racit, apoi se curata. Pestele se curata de piele si oase (daca este cazul). Se taie cartofii marunt (dar un pic mai mare decat cei de la salata de beuf), pestele se taie si el marunt (eu de cele mai multe ori il rup cu mana cand il curat de oase) si ceapa se taie dupa preferinta. Se amesteca toate intr-un bol si pune maioneza. Dupa ce se amesteca bine si cu maioneza se gusta si numai daca mai este nevoie se adauga sare, avand in vedere ca pestele si maioneza sunt sarate.
Gata, pofta buna!

5

Azi nu stiu cum am nimerit pe un forum unde se discuta despre alaptat. Era acolo o mamica care sustinea sus si tare ca ea tot alapteaza desi copilul are peste doi ani si ca e bine pentru el, ca ii da si ei satisfactie dar cateodata ii vine sa-si ia campii. Bine, la ea alaptat insemna un pic de san sa adoarma, inca un pic cand plange sau e suparat, si asa mai departe. Nu am eu cine stie ce experienta ca mamica (am "doar" doi copii) dar pentru mine alaptatul a insemnat hrana, masa copilului. Daca nu iti si le impui o disciplina (in general in toate) si nu ai nici un ajutor cu copii nu poti sa te descurci in limitele normale, adica sa mai ai timp si pentru tine sau pentru tine si jumatatea ta. Deci, cum spuneam pentru mine laptele meu a fost masa, nu inlocuitor pentru ceva sau recompensa. Mai apoi, cand am inceput hrana solida parca le-a fost mai usor sa inteleaga ca in locul sanului este altceva. Si nu, nu mi-a fost usor nici sa alaptez si nici sa le impun un program. Inainte sa am primul copil credeam ca nu e nimic dificil, ca bebe stie sa faca toata treaba :))
Nu am fost niciodata de acord ca parintii sa doarma cu copii. Da, iti vine in primele saptamani acasa sa iei copilul in pat cu tine si cand se trezeste sa-i bagi titzi in gura si sa te culci la loc dar trebuie sa te gandesti ca aceste prime luni se vor termina si el va fi obisnuit asa, nu va stii ca se poate dormi si altfel. Si apoi, ce ar fi sa ma culc la 9 sau la 10 cand se culca copii?!? Sa nu pot sa urmaresc un film, sa nu pot sa-mi petrec serile si noptile in intimitatea cuplului?! Pentru ca e clar, mai ales cand sunt doi copii, adio filme sau emisiuni care incep in jur de 20:30 ...:))
Cam atat ... pur si simplu am vrut sa-mi spun parerea cu privire la acest subiect. Aaaa, am uitat ceva important: pe copilul ce mare l-am alaptat pana la 4 luni, pe cel mic pana la 1 an si 3 luni si amandoi dorm in camera lor in patuturile lor (impreuna de cand cel mic avea 3 luni)!
Seara buna!

Foarte frumos!!

Vizionaţi „How to Arrange Peonies” pe YouTube

4

Multa lume, din pacate majoritatea barbati, se gandesc ca e usor sa stai acasa, adica sa nu lucrezi efectiv la serviciu. Ei bine nu este deloc asa, mai ales daca trebuie sa ai grija si de copii. Spre exemplu, azi, m-am trezit la 7 pentru ca baiatul cel mare a dat buzna la ora aia in patul nostru (de, el se culcase la 10 cu o seara in urma!). Si dupa ce am imbracat/dezbracat/facut paturi, aerisit, m-am apucat de facut mancare. Inainte cu putin de pranz am terminat-o, ne-am asezat la masa, baietii (2 mici si unul mare) au ras tot ca termitele si au plecat. Eu dai si strange, spala vase etc. M-am asezat sa citesc (dormea cel mic si daca face cineva vreun zgomot se trezeste instant) si inainte sa-mi dau seama s-a inserat si a venit intrebarea: ce mancam ca ne e foame...
Cam asta e un mic crampei din "a sta acasa" si asta a fost o zi usurica avand in vedere ca a fost prea frig ca sa mai iesim afara. Si acolo alta dandana, dezbraca-i/imbraca-i/incalta-i si nu cu orice ci cu ce vor ei chiar daca initial ii intreb si ridica din umeri (binenteles aici il exclud pe cel mare care de regula e la serviciu).
Am zile cand ma gandesc, adica imi fixez niste "reguli" de genul: de maine ies numai cu incaltaminte cu toc sau de maine ies numai machiata, ca sa ma simt si eu mai femeie ... cred. Si cand e sa fie ma gandesc ca ies doar la o plimbarica ce sa ma mai machiez ca sa am dupa aia ce demachia sau mai bine imi iau fara toc ca e mai comod, lasa tocurile pentru "ocazii".
Ce n-as da sa stau intr-o zi sa-mi fac unghiile, sa ma pensez, sa ma vopsesc si sa ma uit la ce vreau eu la tv...
Dar stai, ca nu e chiar asa! Atunci cand "evadez" nu stiu cum sa ma intorc mai repede la ei de dor ce imi e iar cand vreau sa ma simt frumoasa sau femeie ma uit tot la ei, la baietii mei, care sunt palamaditi de mine (dovada suprema sa ma simt femeie)!
Da, e greu si sa stai acasa, si asta nu inseamna ca stai degeaba, dar este cel mai frumos lucru din lume sa-ti indeplinesti cu succes misiunea cea mai importanta care ti-a fost data, cea de MAMA!

Incursiune in bunele maniere

Din punctul meu de vedere buna purtare se invata in coplarie si se exerseaza toata viata :)
Volumul "Codul bunelor maniere astazi" de Aurelia Marinescu este o carte care nu ar trebui sa lipseasca din biblioteca nimanui, este o carte care doar citita si recitita ajunge sa fie inteleasa si de ce nu adaptata vietii fiecaruia. Asadar, iata in cele ce urmeaza cateva sfaturi si reguli extrase din volumul mai sus mentionat:
"Sa stabilim de la bun inceput ca nu exista doua feluri de bune maniere: unele pentru societate si altele pentru acasa. Este suficient sa ne impunem sa fim politicosi fata de familie la fel cum suntem fata de straini, pentru ca viata in intimitate sa devina agreabila. Asta nu inseamna ca trebuie sa fim rigizi, ca niste manechine intepenite, ci doar ca trebuie sa nu depasim limitele bunei-cuvinte. E de ajuns sa nu confundam relaxarea cu dezordinea si nici singuratatea cu un mod de viata descatusat de orice reguli.
Dar cine nu-i cunoaste pe acei "stapani atotputernici" cu camasa descheiata, cu bretelele atarnand, cu parul valvoi, care pretind sotiei sa le aduca imediat papucii, tolanindu-se pe o canapea, cu ziarul in mana, pentru a se delecta cu stirile sportive? Poate surveni "o catastrofa culinara", poate suna telefonul, poate sa planga cel mic, nimeni nu-l clinteste-"eu sunt stapanul casei si nimeni din familie nu trebuie sa ma deranjeze; toti grebuie sa-mi faca viata placuta!". Nu va fi vorba, in mod sigur, de o familie fericita ...
Scopul fiecarui om este sa aiba o viata frumoasa; chiar si cel mai nonconformist dintre noi va ajunge pana la urma la aceasta concluzie.
Sa zicem ca ai ramas cateva zile in casa fara familie. Esti tentat sa lasi paturile in dezordine, dulapurile deschise, scrumierele pline si sa mananci direct din cratita. Ar fi bine sa te gandesti ca iti pot veni in vizita niste prieteni care au o parere foarte buna despre tine. Vor fi in mod sigur dezamagiti de ceea ce vad, iar scuzele se vor dovedi inutile. Gandind astfel, vei ajunge cu timpul sa te porti bine in mod reflex, chiar cand esti singur.
Ne petrecem o buna parte din viata la serviciu, alaturi de niste oameni straini care n-au nici o vina ca noi nu stim un lucru simpu: nu intri in bucatarie-sa prajesti ceapa sau peste- cu hainele care, a doua zi, vor transporta mirosul neplacut la birou. Ar fi minunat daca toti ne-am obisnui copiii de mici cu doua feluri de imbracaminte-una de casa, alta de oras."
Si eu as adauga aici un al treilea tip de imbracaminte: de dormit, cea care trebuie, din punctul meu de vedere, purtata NUMAI in timpul somnului. Nu pot sa suport nici macar gandul de a sta prin casa toata ziua in pijamale!!

Mai multe despre maniere si oameni manierati intr-o viitoare postare.

Sunt curioasa daca reuseste cineva din prima ... :))

Vizionaţi „How to Fold a Fitted Sheet ⎢Martha Stewart” pe YouTube

Gogosi la cuptor

Multumita Laurei Adamache (www.lauraadamache.ro) am inceput sa indragesc gogosile. Inainte nu puteam sa le sufar, asa innecate in ulei, iar cand trec pe langa vreo gogoserie mi se intoarce stomacul pe dos de la miros ...:(
Aceste gogosi se pot servi fara probleme copiilor dupa 1 an, si daca vreti puteti sa le si umpleti asa cum sunt cele din imagine. Din cantitatile de mai jos mi-au iesit 18 gogosi umplute.

- 450 gr faina
- 225 ml lapte
- 1 ou intreg
- un praf de sare
- 80 gr zahar
- 100 gr unt moale
- 25 gr drojdie proaspata
- 50 -75 gr unt topit, zahar pudra si scortisoara pentru ornat

Se pune drojdia la dizolvat, impreuna cu o lingurita de zahar, in 25 ml lapte caldut. Faina se cerne intr-un castron si se face o mica gaura in mijlocul ei si acolo se toarna drojdia dizolvata, oul batut cu furculita, zaharul, sarea, restul de lapte caldut si 50 gr unt. Se framanta un aluat iar cand incepe sa se lege se adauga restul de 50 gr de unt. Se framanta bine pana aluatul devine elastic (eu am mai adaugat faina). Se copera vasul cu un prosop de bucatarie si se lasa la dospit pentru o ora si jumatate. Dupa ce aluatul creste, se lucreaza pe masa pudrata cu faina astfel: se intinde o foaie destul de groasa, in cazul gogosilor simple, sau ceva mai subtire in cazul celor umpute. Cu o forma rotunda sau un pahar se decupeaza gogosile. In cazul celor umplute, se pune pe rotundul inferior, in mijloc, o lingurita cu umplutura (poate fi dulceata, Nutella, branza de vaci) si se aseaza peste un al doilea rotund uns cu degetul pe margini cu putin lapte (pentru a se lipi), se preseaza usor marginile. Astfel decupate gogosile se pun la dospit pentru inca o ora. Dupa acest timp se coc in tava, pe hartie de copt, in cuptorul incins pentru aprox. 10 minute. Dupa ce se scot din cuptor se lasa putin la racit si se ung in partea superioara cu unt topit si se tavalesc imediat prin zahar pudra amestecat cu putina scortisoara.
Ca orice aluat cu drojdie, si acesta necesita mai mult timp de dospire si de aceea poate pare complicat. Sfatul meu este sa incercati si nu veti regreta!!
Pofta buna!

Salata cu ton

Am mancat aceasta salata de mai multe ori la un restaurant si nu am facut altceva decat sa observ si sa retin ingredientele, apoi sa o incerc si eu acasa. Cantitatile se pot ajusta, bineinteles in functie de cate persoane o vor savura.

- 1 salata verde
- conserva de ton in suc propriu
- o mana de porumb din conserva
- 1 ou fiert tare
- 1 ceapa rosie medie sau o legatura de ceapa verde
- ulei de masline
- zeama de la o lamaie
- masline negre

Se spala salata si se rupe bucati mici (eu niciodata nu tai salata), oul se taie rondele subtiri, ceapa se taie bucati potrivite.
Se amesteca toate ingredientele, se adauga ulei de masline, sare si zeama de lamaie. Se serveste cu focaccia sau felii de paine prajita.
Pofta buna!

Taietei de casa

Tare dificil mi se parea sa fac taietei de casa. Am incercat cu vreo doi ani in urma dar nu am lasat nici aluatul si nici foaia sa se odihneasca, pentru ca nu stiam ca trebuie pocedat asa, si au iesit niste aratari ca nist fasii de aluat moale si lipicios. Am gasit reteta asta cam acum o luna pe www.lauraadamache.ro si am incercat. Au iesit super!

- 100 gr faina
- 1 ou
- sare

Se pune faina pe masa de lucru, se face o adancitura in mijloc si se pune oul acolo (fara coaja, evident). Cu o furculita se bate oul si se amesteca usor cu faina pana la incorporarea completa a acesteia. Se framanta, cu mana, un aluat mediu ca si duritate. Se inveleste in folie alimentara si se lasa asa 30 de minute. Dupa acest timp se ia aluatul si se intinde o foaie cat se poate de subtire, pe masa pudrata cu faina (nu exagerati cu faina). Se lasa aluatul intins 30-45 de minute (fara sa-l acoperiti). Dupa 30 de minute se face sul si se taie mai subtire sau mai gros in functie de cum doriti taieteii. Teoretic se pot folosi dar eu ii mai las la uscat 1 ora, minim, imi place cand ii pun in supa sa pot sa-i rup in mana :)

* din cantitatile de mai sus "ies" taitei suficienti cat pentru o oala de cca 4 litri de supa.

Cozonaci (aluat de cozonac)

Practic suntem, calendaristic vorbind, intre Craciun si Paste. Cu toate astea nu e rau sa ne pregatim din timp si sa devidem daca facem sau nu cozonaci folosind o anumita reteta. Si creceti-ma aceasta este o reteta foarte simpla fara framntat si iar framntat, ci necesita doar timp. Eu fac cozonac de cateva ori pe an, mai ales in lunile fara prea multa caldura, pentru ca in general cina baietilor mei este compusa din iaurt cu ceva (cozonac, chec, biscuiti, etc). Am reteta de la o fosta colega de birou, si ii multumesc pe aceasta cale.
- 3 oua intregi
- 1 cana zahar
- 1 cana ulei
- 1 lingurita sare
- 500 ml lapte
- mirodenii (rom, vanilie, etc)
- 25 gr drojdie proaspata
- 1 kg faina
Se dizolva drojdia in laptele caldut si se adauga restul de ingredinte cu EXCEPTIA fainii, se amesteca foarte bine cu un tel. Se lasa aceasta compozitie la loc caldut timp de 8 ore! Eu in general o fac seara inainte sa ma culc si o las pana a doua zi dimineata. Dupa 8 ore se adauga faina si se framanta un aluat care va trebui sa aiba o consistenta elastica. Se acopera cu un servet de bucatarie si se lasa la dospit pana isi dubleaza volumul. Gata aluatul! Se foloseste dupa preferinta la cozonaci, pasca, gogosi, etc.
Spor!

Flori din hartie creponata - alta versiune

Duminica trecuta am incercat o alta tehnica de realizare a florilor din hartie creponata. Iat-o descrisa in cele ce urmeaza:
Necesar:
- hartie creponata
- sarma taiata in dimensiunea dorita (suficient de moale pentru a fi indoita cu mana)
- lipici
- foarfeca
- ata

Se taie hartia in dreptunghiuri de cca 30x20 cm sau orice alta dimensiune in functie de cat de mare doriti sa fie floarea. Eu am realizat florile din imagine din cate 4 dreptunghiuri puse unul peste altul. Deci, se iau cele 4 dreptunghiuri suprapuse si se indoaie intocmai ca si cum ati face un evantai. Se leaga cu ata la mijloc astfel incat sa aveti doua parti egale si se taie rotunjit capetele. Ata cu care legati trebuie sa fie lasata mai lunga pentru ca o veti folosi pentru a fixa floarea de tija (sarma). Se ia sarma si se indoaie in jurul partii din mijloc a florii (peste legatura de ata) iar ata lasata mai lunga se foloseste pentru a fixa-o prin infasurare. Se taie o fasie lunga de hartie creponata verde si se fixeaza cu lipici un capat la indoitura sarmei, adica in partea de sus a florii. Dupa ce se fixeaza si se infasoara de cateva ori in jurul sarmei, se incepe infasurarea in jurul tijei, mergand in jos, pana la capat unde se fixeaza iar cu putin lipici. Se iau petalele una cate una si se desfac si "ciufulesc" astfel incat sa aiba un aspect frumos. Sunt sigura ca pozele sunt mai sugestive decat explicatiile, si oricum numai prin practica se intelege cel mai bine si va veti da seama ca nu este greu deloc.
Spor la treaba!

Chiftelute coapte

Poate suna ciudat chiftelute "coapte" dar sunt o alternativa sanatoasa a celor prajite. Am incercat in ultimul timp tot felul de alternative la prajeli in primul rand din considerente de sanatate pentru intreaga mea familie si in al doilea rand pentru a scapa de mirosul de prajala din par/haine/casa ... si asa am incercat chiftelele coapte in cuptor. Practic se fac exact ca cele prajite, ca si amestec, si se coc in tava tapeta cu hartie de copt. Totusi, iata si reteta pe care o fac eu:

- 500 gr carne tocata (amestec vita cu porc sau piept de curcan)
- 2 oua
- ceapa dupa gust si preferinte
- sare, piper
- optional usturoi pisat
- pesmet

Se amesteca carnea cu ceapa tocata (eu o toc in robot), ouale, sarea, piperul si usturoiul. Eu le amestec cu mana pentru a fi sigura ca sunt toate omogenizate bine. Se pregateste o tava cu hartie de copt si un castron cu apa pentru a umezi permanent mainile cand lucram cu, carnea. Asadar, se formeaza chiftele (usor aplatizate), se tavalesc prin pesmet si se aseaza in tava. Tava se introduce in cuptorul incins. Se intorc pe partea cealalta cand sunt rumenite pe partea inferioara si se coc pana sunt gata. Noi le servim de regula marinate, iar sosul il fac asa: calesc ceapa si ardei, adaug o conserva de rosii cuburi, condimente (sare, piper, oregano, busuioc) si putina apa, in functie de cate chiftele am. Las la fiert cca 15 minute, sting focul si rastorn chiftelele in oala cu sos.
Pofta buna!

Bombonele cu biscuiti si nuci

Un dulce foarte simplu de realizat si delicios deopotriva. Eu le fac sificient de mici cat sa nu mai trebuiasca sa musc, pentru ca, recunosc, dau iama din cand in cand in frigider si fur cate una :)) Ce sa fac daca sunt bune ?!?

- 200 gr biscuiti simpli
- 100 gr zahar pudra
- 200 gr ciocolata amaruie
- 2 linguri cacao pudra
- 50 gr unt
- lapte dulce (cca un pahar)
- 3 lingurite esenta de rom
- 100 gr nuca macinata

Biscuitii se fac pesmet (in robotul de bucatarie e cel mai simplu), ciocolata se da pe razatoare. Acestea doua se amesteca cu restul de ingrediente (untul la temperatura camerei), prima data se pun ingredientele uscate iar la final cele umede. Compozitia trebuie sa fie ca un aluat consistent usor de modelat. Se formeaza, cu mana, bilute si se tavalesc prin nuca si/sau nuca de cocos rasa. Eu intodeauna le-am dat prin cocos pentru ca mi se pare ca au suficient de multa nuca normala in compozitie.
Pofta buna!

Prajitura cu crema de lamaie

Aceasta prajitura pare destul de dificil de realizat, adevarul este ca necesita ceva migaleala dar nu este greu de facut. Iar gustul delicios merita orice efort!

Blat:
- 300 gr faina
- 100 gr unt
- 80 gr zahar pudra
- 4 linguri de lapte
- 2 oua intregi
- 1 lingurita amoniac (eu folosesc "amoniu pentru prajituri" de la dr. Oeteker)
Se framanta un aluat din toate cele de mai sus (untul se lasa din timp la temperatura camerei). Se intind 3 foi pe masa de lucru infainata si se coc pe dosul unei tavi (25x34 cm). Se lasa foile la racit, dar nu una peste alta.
Crema:
- 200 gr unt
- 200 gr zahar pudra
- 2 linguri faina
- 1 lamaie (coaja+zeama)
- 1/2 fiola esenta de vanilie
Se pune laptele pe foc si cand incepe sa se incalzeasca se pune faina amestecandu-se continuu cu un tel, pentru a nu se face cocoloase, pana ce compozitia incepe sa se ingroase. Se lasa la racit. Untul (tot la temperatura camerei) se freaca bine cu zaharul pudra si aceasta compozitie se amesteca cu cea de faina cu lapte. Se adauga in crema zeama si coaja de lamaie si vanilia. Crema astfel obtinuta este destul de fluida dar nu va speriati pentru ca, datorita untului, se va intari la rece.
Se pune una din cele 3 foi intr-o tava, se intinde uniform jumatate din cantitatea de crema, se aseaza peste a doua foaie, iar un strat de crema si ultima foaie. Se lasa la frigider 3-4 ore, dupa care se poate portiona si servi si, daca doriti se poate pudra cu zahar pudra.

Placinta cu pui

Ar trebui sa fie primavara conform calendarului, dar iata ca este mai frig decat a fost in lunile de iarna. Am gatit aceasta placinta acum cateva zile, pentru masa de seara, mi se pare ca se potriveste mai degraba cu iarna si frigul decat cu vara. Dar trebuie sa va previn, este cam "grea" pentru seara, cel putin pentru gustul meu. Si cand spun grea ma refer la faptul ca este satioasa si noi nu prea suntem obisnuiti sa mancam asa seara. In orice caz, este un fel delicios, pe mine m-a surprins placut cu un gust si o combinatie pe care nu am mai intalnit-o pana acum. Am uitat sa va spun ... reteta am scris-o in timp ce am urmarit-o la tv ... Jamie Oliver. Deci, as putea spune ca este o placinta englezeasca caci nu este in nici un caz ca "ale noaste" cu foi deasupra si dedesupt.
Sa trecem la treaba!
Nu este nevoie sa faceti compozitia intr-o cratita ci se foloseste chiar tava ce va fi introdusa, la final, in cuptor.
1 piept de pui se taie fasii (eu l-am taiat cubulete mici) si se caleste in putin ulei. Se adauga sare, 1 lingura de unt, 5-6 legaturi de ceapa verde, 2 frunze de dafin, putin cimbru, 150 gr ciuperci taiate marunt, 1 lingura de smantana, 1 lingura de faina, 1 lingurita mustar si 300 ml apa fierbinte sau supa de pui (zeama). Se lasa sa fiarba pana se leaga sosul si scade putin. Se acopera compozitia obtinuta cu o foaie de aluat de foietaj (deci NU foaie de placinta), se taie foaia din loc in loc (se fac mici crestaturi) si se unge cu galbenus de ou. Se introduce tava in cuptorul incins si se lasa pana se rumeneste aluatul.
Pofta buna!

Curatenie de primavara pentru trusa de machiaj!

E martie, "luna femeilor", deci e timpul sa ne ocupam poate mai mult decat deobicei de noi si de ale noastre trucuri. Cine nu are trusa de farduri? Toate avem cel putin ruj, mascara, pudra, creme, etc. Si sunt destul de putine printre noi cele care regulat isi fac ordine in minunile care se presupune ca ne fac mai atragatoare. Am gasit un articol intr-un Elle de acum 5 ani despre pasii ce trebuie urmati sau urmariti pentru a duce la indeplinire cu succes "curatenia" Voi spicui din el:
"Ia portfardul si rastoarna-l pe o coala de hartie sau pe o folie de plastic si urmeaza pasii de mai jos:
1. Fa ordine in dezordine. Trebuie sa ai curajul sa recunosti ca trusa ta de farduri e doldora de ramasite si produse pe care nu le mai folosesti. Daca de exemplu, ai mai multe produse in aceeasi nuanta de roz, alege-l doar pe cel pe care il folosesti mereu, iar pe celelalte fa-le cadou sau raunca-le la cos. Nu pastra testerele din magazine sau reviste. Daca nu le folosesti imediat, arunca-le. Arunca pudrele sau fardurile de pleoape care dau pe afara cand le deschizi ambalajul. Nu mai pastra creme sau lotiuni care au un miros ciudat sau au o culoare nu tocmai normala.
2. Reduce la strictul necesar. Respira adanc si spune ca esti pregatita sa renunti la o parte din produse si vei pastra doar esentialul, adica: o crema hidratanta care sa fie si baza de machiaj; corector; fond de ten fluid; blush-crema in nuanta piersicii daca ai tenul mai inchis la culoare, sau unul roz daca tenul tau este deschis; mascara; balsam pentru buze; perie pentru par; un produs pentru a da volum parului; o crema reparatoare pentru varfuri; lac fixativ.
3. Salveaza spatiu. Exista pe piata produse care au functionalitate multipla si care te ajuta sa salvezi din spatiu: ruj cu tente roz, piersica sau violet il poti folosi si pe post de blush; mascara pe are o ai o poti folosi si ca eyeliner. Sterge periuta pe dosul palmei si aplica o linie la baza genelor cu o pensula; nu arunca periutele de la mascara dupa ce s-au uscat, pentru ca sunt foarte bune pentru pieptanat genele si sprancenele.
4. Clean up your act. Accesoriile pentru machiaj sunt un mediu perfect pentru dezvoltarea bacteriilor asa ca, dupa ce ai ales produsele esentiale care raman in portfard sterge-le cu un servetel antibacterian. Spala pensulele si bureteii cu un sampon delicat, macar o data la doua saptamani. Apoi ai grija sa le usuci pe o suprafata plana. Pentru a curata peria , ia un piepten si scoate firele de par ramase, apoi lasa peria la inmuiat in apa cu sapun pentru cateva minute.
5. Doua produse in loc de unul. Sunt cazuri in care doua produse sunt mai recomandate decat unul singur. De exemplu, in cazul cremelor hidratante trebuie sa fi atenta. Ai nevoie de crema pentru fiecare zona separat: ochi, fata si corp.
6. Verifica termenul de valabilitate. Majoritatea cremelor au termen de valabilitate un an, mascara rezista cel mult trei luni, lacurile de unghii, daca nu se usuca, rezista cel mult doi ani.

Sursa: revista Elle - octombrie 2007

Fluture crosetat

A trecut martisorul si 8 martie dar acest model poate fi folosit si ca brosa, accesoriu pentru o bentita, decoratiune, etc. Si pana la urma mai urmeaza si alte primaveri care necesita idei de cadouri home/hand made, nu? Modelul este pentru cele care stiu tehnicile de baza, cat de cat, in ale crosetatului, asa ca mine. Si daca mie mi-a iesit va iese si voua cu siguranta :)
Se procedeaza asa:

- faci un mic lat din ata lasand capatul mai lung
- tragi cu croseta ata din ghem obtinsnd astfel un ochi (primul ochi)
- lucrezi 2 ochiuri de lant
- 2 picioruse duble in cerc
- 1 ochi de lant
- tot asa astfel incat intre fiecare 2 picioruse duble lucrate sa ai 1 ochi de lant iar la finalul primului rand sa ai 8 ochiuri de lant pe care le numeri foarte usor pentru ca vor fi ca niste gaurele din loc in loc
- randul se termina cu ochi de lant si ochi alunecat in primul ochi de lant lucrat
- se ia ata lasata mai lunga (capatul de la inceput) si se strange puternic astfel incat cerculetul sa se inchida cat mai mult; se leaga de ata cu care lucram, strans pentru a nu se desface cerculetul
- incepe randul 2: se lucreaza un piciorus simpu in primul ochi de lant din randul anterior (in prima gaurica)
- 2 ochiuri de lant
- * 3 picioruse duble in urmatoarea gaurica (toate in aceeasi)
- 1 ochi de lant*
- se repeta cea ce este intre * in toate gaurelele pana la sfarsitul randului
- ochi alunecat in ochiul de la mijlocul lantului cu care s-a inceput randul
- acum lucrul tau trebuie sa aiba forma de floricica si sa ai 8 mici cerculete de jur imprejur (ca niste petale)
- incepe randul 3: 8 picioruse duble in prima gaurica (practic in cea formata de ochiul de lant care se tot repeta intre picioruse randul trecut)
- 1 piciorus simplu in urmatoarea gaurica
- se repeta alternand cele 8 picioruse duble cu piciorusul simplu pana la terminarea randului.
- se termina cu piciorus simplu si se incheie lucrul, ata fiind lasata mai lunga pentru a se folosi la coaserea fluturasului
- indoi lucrul in jumatate astfel incat sa aiba forma de fluture avand insa grija ca ata cea lunga ramasa dupa incheiere sa fie in partea de jos.
- se lucreaza separat cativa cm de ochi de lant, acest lucru reprezentand antenele fluturelui nostru
- se fixeaza antenele in partea de sus a fluturelui (evident), se introduce ata lasata la final lunga intr-un ac si se coase fluturele de jos in sus si pe ambele parti
- cand se ajunge in partea de sus se cos si antenele, se soate ata prin interior si se incheie
- fluturele nostru este gata!

Disciplina se invata

Am primit acum cativa ani pe mail o carte care la prima vedere mi s-a parut destul de "psihologica" : "Totul se intampla inainte de 6 ani" de Ana Savin. Am printat-o si am depozitat-o undeva "sa fie"; acum ca am mai mult timp pentru copii mei si ma preocupa modul de crestere si dezvoltare al acestora am inceput a o studiez. Foarte intresant mi se pare capitolul "Disciplina prin autoreglare", capitol in care am descoperit ca este benefic pentru copii sa invete din propriile greseli au din actiunile pe care le intreprind, sa ii lasam sa faca ceea ce cred de cuvinta chiar daca stim ca este gresit tocmai pentru a invata ca actiunile lor au consecinte (asta in anumite limite, bineinteles ca nu putem sa-i lasam sa-si faca rau fizic), ca trebuie sa fim in permanenta atenti la ceea ce vobim si facem pentru ca odraslele noastre fac ceea ce vad facandu-se.
Nu vreau sa dau lectii nimanui, nici pe departe, ci doar incerc sa va impartasesc putina experienta pe care am dobandit-o de cand am devsnit parinte. Conteaza educatia, cei 7 ani de acasa cum se numeau pe vremuri si am constatat ca desi copii mei sunt total diferiti ca si personalitate sunt la fel de ascultatori cand vine vorba de lucrurile care le sunt sau nu le sunt permise. Poate ca am stiut sa ma impun sau poate ca isi dau seama ca ceea ce spun eu este mai bine pentru ei (ultima parte ar fi chiar greu de crezut) sau poate ca am avut noroc de copii care sa nu-mi faca niciodata crize prin magazine ca vor ceva, etc. Da, recunosc ca au mai incasat cate o palmuta cand m-au adus in pragul nebuniei cu "problemele" lor dar acum daca stau sa ma gandesc mai bine acest gest a avut mai mult un efect de calmare asupra mea decat cine stie ce cumintire miraculoasa asupra lor. Daca nu sunt cuminti taiem povestea de seara sau desenele preferate sau parcul preferat pentru ziua respectiva  si de multe ori functioneaza mai ales ca s-au convns ca raman la decizia mea in ciuda rugamintilor, lacrimilor si promisiunilor ulterioare. Cred ca este important sa nu cedezi, daca ai luat o hotarare, si inca ceva foarte important sa nu-i cumperi dragostea si cumintenia cu dulciuri si/sau jucarii. Bineinteles ca ai tendinta, daca si cand iti permiti, sa le cumperi ceea ce-si doresc (lasand la o parte ca isi doresc cam tot ce vad) dar inainte sa o faci gandeste-te la motivul real care se ascunde in spatele "achizitiei" si daca nu este cel corect nu o face!
Si in incheiere, sa vedem ce sfaturi "autorizate" primim de la Ana Savin cu privire la pedepsele aplicate copiilor:
"Uneori trebuie sa cream si consecinte artificiale pentru a sanctiona conduita copilului. Dispunem de trei metode principale:
1. Putem priva copilul de un lucru la care tine.
2. Putem izola copilul, indepartand-ul de grupul sau social sau trimitand-ul in camera lui.
3. Putem da o bataita unui copil."

Despre metodele educative ce trebuie evitate de catre parinti intr-o viitoare postare.

1 luna de blog!!

Azi se implineste o luna de cand am deschis acest blog si tot azi am depasit 400 de vizualizari. Nu stiu daca sunt putine sau multe pentru aceasta perioada de timp, stiu ca este bine ca exista vizitatori permanenti sau ocazionali. Va multumesc!
.... si daca va place ce vedeti aici duceti vestea mai departe si/sau imprieteniti-va cu pagina de facebook "chestii de casa" pentru a fi la curent cu toate postarile mele.
O zi minunata!

Mezelurile si alimentatia copiilor

Dupa nasterea primului copil a crescut preocuparea noastra pentru mancarea pe care o consumam. Si pentru ca nu am dorit sa le dam copiilor, cel putin pana la 3ani anumite alimente, le-am eliminat si noi din meniul nostru, al adultilor. Nu sunt sigura ce contin listele "oficiale" cu alimente nerecomandate copiilor pana la o anumita varsta ... am citit atatea si pe net si in reviste ... Si totusi cu ceva am ramas, zic eu, din toatda avalansa de informatii asa ca am alcatuit propria lista cu NU-uri in alimentatia copiilor, unele alimente fiind eliminate treptat si definitiv din frigiderul familiei.
Asadar, sper sa ajute aceasta lista macar un parinte din cei care citesc aici, sau sa ramana macar cu un mic "asterix" acolo undeva viitorii parinti cu privire la alimentatia copiilor sau a celor dragi pana la urma.
Iata lista mea de "fara" aproximativ pana la varsta de trei ani: varza, fasole boabe, maioneza, miere, paine, covrigi si biscuiti (pana la 1 an), carne de porc si miel, sare (pana la 1an), ciocolata/bomboane (cel putin pana la 1 an - mie cu cel mic nu mi-a reusit decat pana la 1 an), mezeluri, sucuri cumparate, prajeli de orice fel, ceapa calita in mancare (pana la 1 an), conserve de peste si pate, cereale expandate asa zise "pentru copii" gen Lion, Nestle, etc (niciodata!), mancare de la fast food (niciodata!). Sper ca nu am omis nimic dar cel putin in mare parte acesata este lista familiei noastre. Mezeluri, in special salam crud-uscat i-am mai dat celui mare dar in ultimul l-am rarit iar de 3-4 luni deja l-am eliminat definitiv. Ideea e ca daca poti sa faci ceva pentru sanatatea copiilor tai si pentru viitorul lor de ce sa nu o faci? Efectele aditivilor si daosurilor din alimente se vad in timp si tocmai de aceea trebuie sa stim macar ce contin ca sa facem alegerea corecta. Spre exemplu, ca tot aminteam de mezeluri, iata ce am gasit in cartea prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi "Adevarul despre alimentatia romanilor", despre acest subiect:
"Mezelurile si sanatatea n-au nimic in comun! Copii n-ar trebui sa consume nici un gram. De aceea, publicitatea este agresiva pe segmentul celor mici. Chiar daca au fost siliti de legi sa treaca pe etichete toate componentele retetei, producatorii din Romania se feresc sa dezvaluie cantitatile adevarate de carne dintr-un produs. Uitati-va cu atentie pe etichete! Veti observa ca dintr-o lista de aproximativ 20 de ingrediente, la unele produse, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfati, nitriti, nitrati, arome sintetice si coloranti, multa sare si multa apa. Si, dupa cum am tot spus si spun, efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. In schimb, pe timp indelungat acestea sunt dezastruoase.
Ne-am obisnuit sa cumparam apa la pret de carne. In ultima vreme au aparut tot soiul de aditivi care n-au fost testati indeajuns toxicologic, dar pe care producatorii au inceput sa-i foloseasca intens. Dintre cei mai utilizati sunt fosfatii care, in exces, impiedica fixarea calciului in oase.
Imaginati-va ce inseamna asta pentru copii!
In plus, potentiatorii de aroma, care se regasesc chiar si in  specialitatile mai scumpe de carne, provoaca un apetit mai ridicat sau dependenta."
Eu cred ca educatia alimentara ar trebui inceputa inca de la nastere, o data cu decizia de a alapta sau nu. Dar alaptatul este un alt subiect care va fi atins  intr-o viitoare postare.

Peste la cuptor

Cred ca unii o numesc plachie ... dar nu sunt sigura :)) E o alternativa sanatoasa a celebrului peste prajit, si se poate prepara cu orice fel de peste, intreg sau portionat. Eu o fac mai mereu cu salau, un peste foarte potrivit pentru alimentatia copiilor dar cum am spus puteti folosi orice specie de peste.

- 1 salau proaspat mediu ca si marime
- 2-3 cepe medii
- o cutie rosii decojite cuburi
- sare, piper

Pestele se cumpara, de preferinta, eviscerat/desolzit. Se taie bucati sau se pune intreg intr-o tava unsa cu ulei (capul se curata de urechi si se pastreaza frumos in congelator pentru o viitoare ciorba de peste). Se adauga ceapa taiata rondele (se de desfac cu mana bucatile de ceapa pe masura ce se presara peste) si rosiile. Se condimenteaza si se adauga o cana cu apa. Se introduce la cuptor si se tine pana scade usor si se rumeneste usor deasupra. Pofta buna!

Pasta de branza cu marar

Din nou o reteta extrem de usor de realizat, practic trebuie doar amestecate ingredientele. Mie mi se pare mult mai buna decat Almette, de exemplu, cu toate ca de mute ori prefer sa o cumpar ...:)

- 250 gr branza de vaci
- un pachet branza de burduf (nu-i stiu gramajul, o folosesc pe cea gata ambalata de la Napolact)
- 200 gr unt la tempertura camerei
- 1 legatura mai marisoara de marar

Se amesteca branzeturile si untul foarte bine cu o furculita (pentru a sfarama bine branza de burduf). Se adauga mararul taiat marunt si sare daca mai este nevoie (eu nu pun). Bineinteles ca, in functie, de numarul celor care vor servi preparatul cantitatile se pot ajusta. Ca si in cazul pateului aceasta crema trebuie consumata relativ repede.
Pofta buna!

Pate din ficat de pui

De ceva timp am hotarat sa eliminam de tot mezelurile din frigiderul familiei noastre (singurul agreat in ultimii ani era salamul de sibiu). Asadar, am incercat o reteta de pate din ficat de pui, reteta este inspirata dintr-o emisiune "Ce se intampla doctore?", in ideea de a oferi si altceva copiilor in afara de branzeturi si lactate in general.

- 500 gr ficat de pui
- 1 pachet unt (200 gr)
- sare

Se fierbe ficatul si se lasa la racit. Untul se lasa la temperatura camerei. Dupa ce s-a racit, ficatul se pune in robotul de bucatarie impreuna cu untul si sare in cantitatea dorita (optional si piper). Se mixeaza totul pana se transforma intr-o pasa fina. Gata pateul!

Bine de stiut:
+ pentru a fi usor de intins pe paine, pateul se scoate din frigider cu 15-20 de minute inainte de intrebuintare.
+ fiind un preparat complet fara conservanti pateul de casa nu "tine" mai mult de 2-3 zile, deci consumati-l rapid sau preparati cantitati mai mici.

Cateva reguli pentru o viata sanatoasa

Axeaza-te pe mancare naturala. O nutritie buna incepe cu elementele de baza: cereale integrale fructe si legume proaspete, grasimi sanatoase, precum si surse de proteine slabe. Aceste tipuri de alimente ofera multa energie, un bun control al greutatii pe  tot parcursul vietii, fiind si ingredientele cheie recomandate la orice varsta. Fa-ti aprovizionarea cu fructe si cu legume cu frunze verzi. Include, de asemenea, cereale integrale (fugi de ovaz, orez brun, paste din grau integral, paine din grau integral sau muticereale, briose cu tarate) si alte produse care sa furnizeze necesarul de fibre. Multe fibre contin si fructele (mere, portocale, fructe de padure, capsune, nectarine, prune) si legumele (salata verde, fasole, linte, mazare, naut). Orienteaza-te spre produsele minim procesate si spre cele pe care sa le mananci in stare naturala.
2. Consuma alimente cu fier. Asigura-te ca furnizezi organismului destul fier. O mare parte dintre femei nu tin cont de acest aspect, iar din meniul lor lipsesc mute alimente importante. Pentru un aport optim de fier, orienteaza-te spre carnea rosie slaba, ficat, linte, spanac, migdale. Pulpele de pui ofera de asemenea fier, usor de asimilat, si zinc, de doua ori mai mult decat pieptul de pui.
3. Intareste-ti oasele. Sanatatea oaselor poate fi protejata prin consumul de alimente bogate in calciu si magneziu in asociere cu vitamina D. Cantitatea zilnica de calciu recomandata variaza de la 400 pana a 1200 mg/zi. Cele mai bune surse de caciu sunt lactatele, legumele cu frunze verzi, cerealele, tofu, varza, fasolea verde, usturoiul. Pentru o mai buna asimilare medicii recomanda sa luam calciul impreuna cu magneziul. Cele mai bune surse ale acestuia din urma sunt legumele cu frunze verzi, sucurile de fructe de vara, brocoli, castravetii, fasolea verde, telina, semintele de dovleac, de floarea soarelui, de susan sau de in. In ce priveste vitamina D, doza recomandata este de 400-1000 Ul/zi. Obtii vitamina D la aproximativ o jumatate de ora dupa expunerea directa la lumina soarelui si din alimente, inclusiv suplimente. Somonul este o sursa exceenta de vitamina D, dar si crevetii, codul sau ouale.
4. Nu manca prea multe proteine. Proteina este, intr-adevar, o parte esentiala a oricarei diete sanatoase, dar daca mananci prea multe proteine de origine animala, s-ar putea sa-ti dauneze. Consumul unei cantitati mari de proteine duce la pierderea de calciu, iar in timp, ar putea duce la o scadere a densitatii osoase si la osteoporoza.
5. Bea mai putina cafea. Femeile care sunt mari consumatoare de cafea ar trebbui sa aiba mai multa grija. Consumul de cofeina influenteaza balansul hormonal si favorizeaza totodata pierderea calciului din organism. Limiteaza-te la o ceasca pe zi.

surs: revista Libertatea pentru femei

Sfaturi in bucatarie (1)

* salata de vinete va fi mai pufoasa si mai alba daca se adauga putina smantana cand se bate.
* ciupercile nu se inegresc daca, inainte de a le pune la fiert, se tin putin in apa cu otet.
* daca vreti ca supa de legume sa aiba un gust parfumat, cand o luati de pe foc, puneti in ea doua felii subiri de telina proaspata si acoperiti oala cu un capac.
* ca sa nu se raspandeasca neuniform in masa aluatului, praful de copt se cerne odata cu faina.
* daca ati uitat sa adunati spuma supei de carne, luati vasul de pe foc si puneti in el un albus de ou nebatut, acesta va coagula resturile de spuma, limpezind supa.
* putina sare in aluatul de prajituri si creme este ceva obisnuit, dar putin zahar in produsele sarate si acide provoaca o inmuiere si catifelare, de pilda in varza calita.
* sarand alimentele cu doar 2 minute inaintea sfarsitului prepararii lor, veti conserva sucul si savoarea initiala.
* biscuitii tari se vor inmuia daca in punga sau in cutia in care ii pastrati adaugati un mar. Efectul va fi vizibil dupa cateva zile.
* fasolea verde trebuie gatita repede. Tinuta la frigider mai mult de 2 zile, fasolea verde devine toxica, provocand indigestii carora adesea nu li se cunosc cauzele.
* omletele proaspete se rup usor, daca sunt umplute imediat dupa coacere. Mai lasati omleta 2-3 minute pe o farfurie. Se ca rasuci mai usor.
* nu tineti bananele in frigider. La o temperatura de sub 12 grade C bananele se innegresc repede si se "ofilesc". Cea mai buna conservare a lor este sa fie tinute intr-un cos de nuiele, in loc bine aerisit.
* spanacul, stevia, urzicile se pun la fiert in apa clocotita sa-si pastreze culoarea, si se tin 10 minute.
* vinetele se coc la foc iute pentru a nu se amari si se curata de coaja imediat, altfel se innegresc.
* o jumatate de lamaie pusa cu partea taiata pe o farfurie cu sare, rezista zile intregi fara sa-si piarda sucul si prospetimea. La folosire se spala.

Placinta cu branza

Extrem de apreciata de toata familia, cu toate ca e facuta cu foi de placinta cumparate, nu aveti cum sa dati gres cu ea. Doar ca va trebuie putina rabdare sa ungeti toate foile, dar nu dureaza mult. Practic in 15-20 de minute tava cu placinta este gata de intalnirea cu cuptorul :)
Asadar,

- 1 pachet foi fine de placinta (eu intodeauna am folosit Bella)
- 500 gr branza de vaci
- o bucatica branza telemea (cam 100 gr, cred)
- 5 oua
- 6 linguri zahar
- esenta vanilie
- stafide (atatea cate doriti)
- 75-100 gr unt
- 400 gr smantana

Se dezgheata folie la temperatura camerei. Intre timp se pregateste umplutura: intr-un castron mare se amesteca branza de vaci, telemeaua rasa, 3 oua, zaharul, vanilia, stafidele, si cam 300 gr smantana. Untul de pune la topit intr-o craticioara. Se ia o tava mare si se croiesc foile pe dimensiunea ei, eu pur si simplu le tai cu foarfeca astfel incat sa se potriveasca cu tava. Cu ajutorul unei pensule de patiseie se unge tava cu unt (nu se foloseste o cantitate mare ci doar cat se ia pe pensula insa se acopera cu grija toate colturile si un pic marginile), se iau doua foi si se pun in tava, se unge foaia de deasupra cu unt, se adauga alte doua foi si tot asa pana puneti cam jumatate din cantitatea de foi (teoretic ar trebui foile puse si unse una cate una dar eu nu mai am rabdare si iese foarte buna placinta si asa). Se intinde uniform umplututa de branza si se acopera cu doua foi, se unge cea de deasupra cu unt se adauga alte doua foi si tot asa pana terminati foile. Ultima foaie se unge cu unt. Se adauga deasupra 2oua batute cu 100 gr smantana si se introduce in cuptor pana devine usor maronie deasupra. Se taie patrate dupa ce se raceste. Pentru noi este destul de dulce si nu o mai pudrez cu zahar pudra dar daca doriti o puteti face.
Pofta buna!

Cum sa-ti descoperi stilul - partea a 2a

Am ramas la lista cu ce se arunca, conform "Manual de stil" de Dana Budeanu:

"* adidasii cu perne uriase de aer, cei masivi, cu multe culori si logouri aplicate
* lenjeria intima veche si foarte purtata!!!
* treningurile din fas si cele ciclamen sau in culori tari cu diferite inscriptii
* rochiile si topurile din material ciorap (adica sintetic) extramulate, bluzitele cu vedere la buric, fustele "lambada"
* elasticele de prins parul tip prosop, cele masive din catifea sau cele multicolore
* puloverele colorate din lana sau din amestec, cele prea mulate si cele "facute in casa"
* taioarele si costumele cumparate aiurea, din materiale de proasta calitate, cu croiuri gresite
* jachetele si camasile din jeans vechi
* tot ceea ce nu ai mai purtat de ani de zile
* tot ce nu-ti sta si nu ti-a stat niciodata bine
* toate hainele si accesoriile pe care le pastrezi doar pentru ca ai platit o suma mare pe ele, candva.

Wow! Ai ramas doar cu 10% din toata garderoba? Perfect. Asta inseamna ca intr-adevar ai facut loc pentru ceea ce iti vei cumpara de acum incolo."

Acum ca tot a venit primavara, si pentru multe dintre noi e vremea curateniei pe si in dulapuri sper sa va fi fost de folos aceasta postare. O primavara superba!

Cum sa-ti descoperi stilul

Am citit si recitit "Manual de stil" de Dana Budeanu, la prima lectura gandindu-ma cu bucurie ca o data citita ma voi transforma intr-o stilata, mai ales ca sfaturile din carte par foarte simple dar cand vrei sa le pui in aplicare nu mai e asa de usor. Cartea contine un cumul de sfaturi bune de urmat daca te tin buzunarele pe deoparte, si daca te lasa inima sa arunci majoritatea hainelor din dulap. Au fost demult niste vremuri, cand cam tot ce vedeam si mi se parea dragut era achizitionat pe loc; si nu erau obligatoriu chestii foarte ieftine (dar nici exagerat de scumpe), multe fiind "de firma" adica Zara, Mango, Promod, etc. Si cum sa te lase inima sa le arunci, haine bune care cu situatia financiara actuala greu pot fi inlocuite conform "manualului". Totusi, extrem de interesanta si utila cartea! In primul rand m-a ajutat sa-mi fac ordine cat de cat in dulap, in sensul ca am aruncat toate cele pastrate ca "poate le voi purta vreodata" si cele (multe) oprite "pentru in casa". Cu ocazia asta am aruncat cam jumatate din hainele din dulap si inca nu-mi pare rau ... :) In al doilea rand am incercat sa invat cat de cat cum sa combin diverse "piese" si cel mai important sa mizez pe simplu in detrimentul "incarcarii" inutile in speranta realizarii unei tinute stilate. In continuare veti afla, daca nu stiti deja, regulile de baza pentru "curatarea" si aranjarea dulapului de apartament, cel clasic, avand in vedere ca nu multa lume are dressing in care sa poti sa asezi blugii pe umerase, bluzele cate una pe umeras, etc.
Deci, citez:
"Daca dulapul sau dressing tau nu respira, nu vei reusi niciodata sa-ti construiesti un stil, sa stii cu ce te vei imbraca a doua zi sau sear si, pana la urma, sa ajungi sa stii exact ce ai in propria garderoba.
Fara acest pas, al doilea nu exista. Asadar, intru in garderoba noii cliente si arunc absolut tot ceea ce nu consider ca are ce cauta in acea garderoba, dar absolut tot. De obicei, asta inseamna cam 90%. Dramatic, dar benefic. Si acum vine intrebarea: de unde stiu ce e bun si ce sa arunc?
CE SE ARUNCA:
* jeansii cu talie inalta si forma piramidala a cracului, care se doneaza catre femeile de varsta a doua spre a treia; cei cu aplicatii de paiete, pietre, inscriptii si logouri vizibile si cei cu talie foarte joasa, cu vedere la bikini
* toate, dar absolut toate hainele care ti-au ramas mici
* toate lucrurile pe care le-ai purtat in liceu, ani care, iti garantez, nu se mai intorc
* tot ce inseamna sacouri, pantaloni, bluze, rochii din materiale sintetice, poliester, etc
* toate dresurile 15 si 20 den!!
* pantofii si cizmele "cioclu" cu varf ascutit si lung si tocuri cui, botinele cu varf patrat, pantofii albi si cizmele albe cu talpi negre, toti pantofii cu tocuri de plastic sau din metal
* gecile de piele turcesti, pana la jumatatea soldurilor, cu umeri pusi si maneci intoarse, paltoanele largi gen clopot (acelea care devenisera uniforma intr-un timp), paltoanele lungi pana in pamant, negre
* gentile si curelele din vinilin, cele vechi, luate din cine stie ce magazine dubioase, cele cu fermoare la vedere si accesorii metalice de proasta calitate, cele cu bretele lungi, cele albe de lac."

Continuarea intr-o viitoare postare ...

Covrigei

Aceasta este o reteta de covrigei sarati si fragezi, numai buni de rontait.

- 500 gr faina
- 250 ml ulei
- 25 gr drojdie proaspata
- sare
- lapte cat cuprinde
- ou
- susan/chimen/mac

Se pune drojdia la dizolvat in putin lapte caldut. Se adauga restul de ingrediente si se framanta un aluat potrivit de tare. Cantitatea de lapte se stabileste in functie de cum se simte "la mana" aluatul. Se lasa jumatate de ora la dospit. Se infaineaza masa de lucru si se intinde o foaie folosind doar o parte din aluat (in functie de cat de mare este masa). Se decupeaza covrigei cu ajutorul unei forme speciale, se pun intr-o tava cu hartie de copt, se ung cu galbenus de ou si se presara cu mac/susan/chimen/sare. Se coc in cuptorul incins pana devin aurii. Pofta buna!

Biscuti in fel si chip

Am primit azi de la cumnata mea un set foarte mare (100 buc) de forme de biscuiti. Aveam si eu vreo 10 dar va dati seama ca acest set este o incantare pentru mine!! Unde mai pui ca formele se pot folosi si la decorarea torturilor cu bucati de martipan, a salatei beuf, etc. In fine, in cele ce urmeaza va prezint reteta de biscuiti de casa pe care o stiu de la mama. Este o reteta foarte simpla, dar necesita ceva rabdare. Din cantitatile de mai jos ies destul de multi biscuiti (toti cei din imagine), daca nu doriti asa multi impartiti totul la 2 :)

- 1 kg faina
- 300 gr unt
- 500 gr zahar tos
- 4 oua
- esenta vanilie/alte arome
- 2 plicuri praf de copt
Se amesteca toate ingredientele si se framanta un aluat. Se intinde o foaie (dintr-o mica parte de aluat, cam de marimea unei bile) pe masa de lucru infainata. Grosimea foii variaza in functie de cat de crocanti doriti sa iasa biscuitii, astfel daca doriti biscuiti crocanti foaia intinsa va trebui sa fie subtire iar daca ii doriti ceva mai pufosi, foaia va trebui sa fie ceva mai groasa. Deci, se intinde foaia si se decupeaza cu ajutorul formelor speciale biscutii, si tot asa pana se termina aluatul.! Se coc in cuptor, pe hartie de copt.
Spor!